„O lume de arome care invită la reverie și la fantezie, face trimitere la unele spaţii şi momente pe verticala şi pe orizontala civilizaţiei, evocă trăiri, comportamente, situaţii umane-reper, recuperînd chiar unele formule din arsenalul propriu fabulos al acestui uriaş creator care este Silviu Purcărete, al acestui vrăjitor al scenei. Spiritul ludic la superlativ, spiritualizat şi rafinat, dezvoltat pe o savuroasă şi sinuoasă scală este filonul de rezistenţă al acestui spectacol, unde directorul de scenă şi i-a apropiat în procesul creativ pe scenograful Dragoş Buhagiar şi pe compozitorul Vasile Şirli.”

„Ca să aduci un omagiu cafelei, într-un spaţiu cum e cafeneaua, trebuie să te inspiri din diferite culturi. Aşa au făcut cei ce s-au implicat în acest spectacol: te induc în atmosfera cafenelelor pariziene, de pe Sant Germain des Prés, bunăoară, căci aşa cum spunea Vasile Şirli, a făcut "o scurtătură între Brigitte Bardot, Paris şi epoca anilor '50-'60", enumerând titlurile cântecelor cântate de BB, titluri ce reprezintă textul în franceză cântat de actorii din spectacol; te induc în faimoasele cafenele "Puşkin" – cântându-se o minunată romanţă de Dunaievski – sau în cele din Argentina… Nu lipseşte un citat din "Moliendo Café", nu lipsesc referinţe la "Zece negri mititei" – bineînţeles cu muzica respectivă, nu lipseşte muzica originală…” 

„Cei 36 de interpreți din trupele germană și maghiară ale teatrelor timișorene [...] mi-au dat încă o dată sentimentul unei contagioase bucurii  a jocului și a libertății binevenite în asimilarea ludicului, exprimate prin mișcare, fizionomie, atitudine și gest, prin expresivitate corporală  și prin picturalitatea unor scene sau a câte unui stop-cadru – calități manifestate cu valoare programatică în multe dintre spectacolele lui Silviu Purcărete.”