În seara de 18 decembrie 2009 s-a stins din viaţă la Berlin, la vârsta de 96 de ani, actorul şi dramaturgul
STEFAN HEINZ KEHRER
personalitate legată în mod indisolubil de istoria şvabilor bănăţeni, în general, şi de cea a teatrului german din România, în special.
S-a născut în 1913 la Sânpetrul Mic (Totina) în Banat. A urmat cursurile Gimnaziului Real din Timişoara, absolvind apoi, tot aici, Institutul German Catolic de Învăţători. Între 1932 şi 1952 a fost – cu întreruperi generate de timpul războiului – învăţător în diferite sate şvăbeşti din Banat. Sub pseudonimul Hans Kehrer a publicat poezie şi proză, scriind şi piese în dialect şvăbesc, atât de îndrăgite de public.
În anul 1953, anul înfiinţării scenei germane timişorene, se angajează în noua instituţie, de care destinul său se va lega pentru aproape întreaga viaţă în două ipostaze: cea de actor şi cea de autor de piese de teatru, dintre care multe în dialect şvăbesc. Dintre creaţiile sale, montate de-a lungul anilor la Teatrul German de Stat Timişoara, amintim: Ogoare scufundate (1961), Este vorba despre căsătorie (1966), Pâinea nebunilor (1974), Meşterul Jakob şi copiii săi, adaptare după Adam Müller-Guttenbrunn (1974), precum şi una dintre lucrările care sintetizează într-o manieră unică destinul germanilor din România în secolul al XX-lea: drama şvăbească Două surori, montată de două ori la Timişoara, ecranizată apoi pentru televiziune şi reprezentată în numeroase turnee şi festivaluri din ţară şi străinătate.
A evoluat în numeroase roluri, în spectacole precum Intrigă şi iubire şi Wilhelm Tell, de Fr. Schiller, Minna von Barnhelm, de Lessing, Romeo şi Julieta, de Shakespeare, ş.a.
În 1980 se stabileşte în Republica Federală Germania, unde continuă activitatea publicistică şi culturală, mai cu seamă în folosul concetăţenilor săi originari din România. În 2001 i se decernează Crucea Federală de Merit Clasa I, pentru meritele sale în promovarea limbii şi culturii germane, atât în Banat, cât şi după stabilirea în Germania.
Colectivul Teatrului German de Stat Timişoara este profund îndurerat în urma dispariţiei uneia dintre personalităţile sale de prim rang de odinioară, şi transmite familiei îndoliate întreaga sa compasiune.