„Crăiasa
Zăpezii” - un basm pentru cei mici și cei mari
După ce Crăiasa Zăpezii îl sărută pe micul
Kai, îl duce pe acesta în regatul ei, departe în nord, unde totul este acoperit
de zăpadă și gheață. Acolo Kai
se plictisește și deși nu și-a uitat
bunica și prietena de joacă, pe Gerda, nu le mai iubește pe nicicare. I-a
lovit oare un ciob de gheață inima, care acum este rece? După ce Kai nu se întoarce nici măcar
după mai multe săptămâni de zile,
Gerda pornește în căutarea lui. Ajunge
într-un regat al cărui rege vrea să o întemnițeze, dar are noroc cu o prințesa
și cu un prinț, care o ajută să-și
continue drumul. Apoi cade în mâinile
unei bande de tâlhari, care cine știe ce ar fi făcut cu ea, dacă
nu ar fi intervenit fiica șefei tâlharilor, care o consideră imediat o
prietenă. Un ren isteț o duce în cele din urmă pe Gerda în nord, unde
îl găsește pe Kai transformat, aproape de recunoscut în palatul Reginei
Zăpezii.
Scriitorul rus Evgheni Schwarz
este autorul piesei „Regina
Zăpezii”, scrisă în perioada interbelică, folosind
motive ale basmului semnat de Hans Christian Andersen. În timp ce povestirea nu
a avut prea mult ecou pe la mijlocul secolului al XIX-lea, adaptarea lui pentru
teatru, care a venit aproape un secol mai târziu, a avut un succes incomparabil
mai mare. Acest lucru se datorează, probabil, faptului că piesa nu doar că
scoate în evidență foarte clar contradicția dintre emoție și
rațiune, ori dintre bogați și săraci, dar denunță și condițiile
politice din perioada stalinistă, chiar dacă într-un mod voalat. În timp ce în ultimele decenii au fost realizate
numeroase filme, printre care și cel Disney, care a adaptat și tratează liber
povestea lui Andersen, piesa-basm a autorului rus oferă mai multe straturi de
interpretare și se adresează atât copiilor, cât și adulților.
